оnclea?t? degetele mоinilor “оn lac?t”, sau apuc? cu palmele articula?iile

cotului.

Оn timpul cоnd metodistul face mi?c?ri pasivi оn piciorul paretic,

bolnavul cu mоna s?n?toas? face mi?c?ri cu mоna paretic? opuse celor

sinchinezice.

Pentru preоntоmpinarea sinchineziilor оn picior la efectuarea mi?c?rilor

оn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.

Ш MASAJUL

Mi?c?rile active

Оn lipsa contraindica?iilor se оncep:

ictus hemoragic –la 15-20 zi

ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.

Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.

Se desting exerci?ii cu caracter static оn care are loc contrac?ia tonic?

a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-оnso?it de efectuare

mi?c?rilor. Оn pareze severe gimnastica activ? se оncepe cu exerci?ii cu

caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau оn

men?inerea segmentelor membrelor оn pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .Оn

tabelul 4.1 sоnt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.

Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? оn primul rоnd pentru

mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului,

supinatori, extensorii bra?ului, mоinii, degetelor, m. abductori ai

coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.

Оn pareze profunde se оncepe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la

оnceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le

efectuieze, comentоndu-le verbal) ?i exerci?ii оn condi?ii necomplicate.

Aceste condi?ii constau оn оnl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de

frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se

fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care

men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia оn mi?care.

O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate оn articula?ii. Petru aceasta

se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului

de a regula cu sarcina оn diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit

respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici

la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast?

articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st?

formarea unor leg?turi оntre diferi?i analizatori corticali, atunci la

gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia

proprio- ?i exteroreceptorilor).

Spre sfоr?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul

mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se оncep exerci?ii ?i pentru

trunchi (оntoarceri ?i оnclin?ri laterale, flexie, extensie.)

Оncepоnd cu a 8-10 zi оn ictus ischemic ?i de la 3-4 s?ot. оn ictus

hemoragic dac? permite starea general? a bolnavului ?i hemodinamic?,

bolnavul se оnva?? a ?ede. La оnceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat?

de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ezоnd? sub un ungi de 30є. Оn decurs de

cоteva zile sub controlul pulsului se m?re?te unghiul ?i durata.

Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu trebuie s? dep??easc? 20

b./min.,la apari?ia unei tahicardii evidente se mic?oreaz? unghiul de

a?ezare ?i durata procesului.

Peste 6 zile unghil de ridicare se m?re?te pоn? la 90є, iar durata -

pоn? la 15 min. apoi se оnva?? a?ezarea cu picioarele coborоte (mоna

paretic? se fixeaz? pentru a preоntоmpina extinderea capsulei articulare a

um?rului.

Оn timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav

pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.

Se trece la pozi?ia оn picioare lоng? pat pe ambele picioare ?i alterоnd

un picior cu altul (fixоnd articula?ia genunchiului pe partea paretic? cu

ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu

ajutorul metodistului, iar pe m?sura оmbun?t??irii mersului – cu ajutorul

cоrjelor.

Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care const?

оn flexia concomitent? a piciorului оn articula?ia flexo-femural? ,

genunchiului , taloclural?. Ultima etap? este mersul pe sc?ri . mоna

paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru оngrijirea bolnavilor cu

hemiparez? sоnt date (tab.4.3).

MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )

Masajul оn lipsa contraindica?iilor se оncepe la acela?i termen dup?

ictus, оn ictus ischemic – la 2-4 zi de boal?

ictus hemoragic – la 6-8 zi de boal?.

Masajul se face оn pozi?ia bolnavului culcat pe spate ?i partea

s?n?toas?, zilnic, оncepоnd cu durata de 10 min. ?i treptat m?rim durat?

pоn? la 20 min. Masajul mu?chilor poate influen?a la starea tonusului

muscular: оn pareze spastice excitarea energic? a ?esuturilor duce la

cre?terea spasticit??ii. M?rirea spasticit??ii poate fi cauzate ?i de

tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).

Deoarece оn hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie

s? fie selectiv.

La efectuarea masajului pentru mu?chii hipertonici se face netezirea,

frecarea circular? ?i vibra?ia neоntrerupt?. La masarea mu?chilor

antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia оntrerupt?.

Masajul se оncepe de la segmentele proximale ?i continue spre cele

distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral mare cu tonus

m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid – cu tonus sc?zut (se face

masaj stimulant).

Masajul se face timp оndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Durat?

m?surilor de reabilitare оn sta?ionar nu dureaz? mai mult de 1,5-2 luni.

Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.

Tabelul 4.1.

Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor

|№ |Exerci?iul |Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de |

| | |afectuare |

|1 |Contrac?ie static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?: |

| |mu?chilor extensor a |pe spate, um?rul paralel |

| |mоinii ( des. 4.7.) |trunchiului, antebra?ul flexat sub |

| | |< 90 є dup? pozi?ie vertical?. |

| | |Metodistul sus?ine antebra?ul |

| | |bolnavului, bolnavul efectueaz? |

| | |contrac?ia static? a mu?chilor |

| | |extensori ai mоinii |

|2 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|

| |mu?chilor flexori a |spate, um?rul paralel trunchiului, |

| |bra?ului (des. 4.8) |antebra?ul flexat sub < 90 є ?i |

| | |dup? pozi?ie vertical?. Metodistul |

| | |sus?ine antebra?ul оn aceast? |

| | |pozi?ie ?inоnd bolnavul de mоn?, |

| | |bolnavul f?cоnd contrac?ia static? |

| | |a mu?chilor flexori a antebra?ului.|

|3 |Contrac?ia statica a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|

| |mu?chilor flexori a |spate. Mоna оn extensie оn |

| |antebra?ului (des. 4.9) |articula?ia cotului la un < 180 є |

| | |se ridic? оn sus . Metodistul |

| | |?inоndu-se de um?rul bolnavului |

| | |?ine mоna оn pozi?ie vertical?, |

| | |bolnavul оncercоnd contrac?ia |

| | |static? a mu?chilor extensori ai |

| | |antebra?ului. |

|4 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |

| |mu?chilor flexori |mоinile de-a lungul corpului, |

| |dorsali ai plantei (des.|piciorul s?n?tos flectat оn |

| |4.10) |articula?ie genunchiului ?i se |

| | |sprijin? cu planta pe pat, membrul |

| | |paretic se aranjeaz? pe cea |

| | |s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o |

| | |suprafa?? orizontal?. Bolnavul face|

| | |contrac?ii statice a mu?chilor |

| | |flexori dorsali ai plantei. |

|5 |Contrac?ia static? a |Culcat pe spate pe o suprafa?? |

| |mu?chilor extensori ai |orizontal?, mоinele de-a lungul |

| |gambei (des. 4.1) |corpului, piciorul s?n?tos flectat |

| | |оn articula?ia genunchiului ?i |

| | |sprijinit planta de pat, piciorul |

| | |paretic se aranjeaz? pe cel |

| | |s?n?tos, apoi gamba piciorului |

| | |paretic se extinde оn articula?ia |

| | |genunchiului sub < 180 є, ?i se |

| | |sus?ine de metodist. Bolnavul |

| | |men?ine gamba оn pozi?ia dat? – |

| | |vertical. |

|6 |Contrac?ia static? a |Culcat pe burt?, flexat? оn |

| |mu?chilor flexori ai |articula?ia genunchiului sub < 90 |

| |gambei (des. 4.2) |є, gamba pozi?ionat? оn pozi?ie |

| | |vertical? ?i sus?inut? de metodist.|

| | |Bolnavul se st?ruie s? men?in? |

| | |gamba оn pozi?ie vertical?. |

|7 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |

| |mu?chilor flexori ai |pe spate, piciorul paretic flexat |

Страницы: 1, 2, 3