T O M A C I O R B ?
În ?ara noastr? se bucur? de profund respect nu numai oamenii
remarcabili contemporani, dar ?i activi?tii progresi?ti din trecut, care au
adus ?tiin?ei ?i culturii un mare prinos.
Printre oamenii celebri ai rubricii noastre numele medicului umanist
Toma Corb? ocup? dup? merit un loc de onoare.
Dup? absolvirea în anul 1893 a facult??ii de medicin? de la
Universitatea din Chiev, T. Corb? se întoarce în ora?ul s?u natal unde î?i
începe activitatea de medic- sanitar. În?elegînd foarte bine dependen?a
direct? a bolilor de medicul cocial, T. Ciorb? a f?cut tot ce a fost cu
putin?? pentru a ridica nivelul culturii sanitare a ora?ului, mai ales a
cartierlor lui s?race, unde dîntuiau diferite boli infec?ioase ?i de copii.
Meritul deosebit al lui T. Ciorb? const? în sfor??rile lui insistente,
pe care depunia pentru a ob?ine deschiderea unui spital de boli
infec?ioase. Numai energia nesecat? l-a ajutat pe vestitul medic s?
organizeze un astfel de spital ?i s?-l înzestreze conform cerin?ilor
timpului. Înfruntînd mereu rezisten?a autorezisten?a auorit??ilor ?i a
medicilor particulari, în mînile c?rora se afla aproape toate asisten?a
medical?, doctorul Ciorb? ob?inea cu mare greu aloc?ri pentru amenajaea
spitalului ?i pentru medicamente, din care el le cump?ra pe acestea din
urm? din propriile sale mijloace destul de lumitate.
Doctorul Toma Ciorb? tr?ia modest, nu lua de la s?raci plat? pentru
ajutorul medical. Deseori el le d?dea pacien?ilor nevoia?i bani pentru
medicamente, îi ajuta cu lemne de foc, astfel u?urîndu-le întrucîtva
existen?a.
Toma Feodosevici pe bun? dreptate ?i-a cî?tigat renumele de “doctor
m?rinimos” în sensul deplin al no?iunii, deoarece el vedea în pacient omul
c?ruia trebuia cu orice pre? s? i se dee ajutor medical, dar nici de cum o
surs? de venituri. Îns? nu numai prin acasta ?i-a cî?tigat el reputa?ia. El
a fost ?i un str?lucit medic-clinician, a c?rui experien?? ?i cuno?tin?e
erau înalt apricieate nu numai de colejii s?i de la spital, dar ?i de
medicii ora?ului Chisin?u ?i ai întregului ?inut al Basarabiei. Toma
Feodosievici era bine mai multe ori i s-a propus se lucreze. Îns? el n-a
vrut s?-?i p?r?seasc? ora?ul natal.
De-a lungul ve?ii sale zbucumate doctorul T. Ciorb? a adus o lupt?
continu? pentru înlenirea soartei bolnavilor. ?i ce n-ar fi f?ut el: trata
sau consulta bolnavi, organiza campanii de vacvinare sau ?inea conferin?e,
î?i aducea aportul la deschiderea unor noi spitale sau preg?tea cadre
medicale – toate le îndeplinea cu îndemînare, bucuros de faptul, c? face un
lucru necesar ?i de folos.
Drumul lui a fost anevoios. El a avut bucurii ?i nereu?ite, speran?e ?i
necazuri, îns? întotdeauna visul i-a fost lsat de viitorul luminos al
poporului s?u.
?i viitorul acests a devenit realitate numai dup? realipirea Basarabiei
la Rusia.
Cît nou aduce în via?a noastr? fiecare zi. Cîte realiz?ri minunate avem
noi în toate domeniile economiei na?ionale ?i în sfera culturii ! Dar cum s-
a schimbat starea ocrotirii s?n?t??ii la noi în republic? ! Ast?zi în
Moldova nu exist? nici o localitate, nici un col?i?or, unde n-ar exista
institu?ii de tratament ?i profilaxie sau n-am avea lucr?tori medicali. La
noi muncesc cu însufle?ire mul?i medici- savan?i, func?ioneaz? diferite
institu?ii de înv???mînt medical, clinici de prima clas?. Dar au fost alte
vremuri odinioar?. Îmi amintesc de anii dup? r?zboi: ruine, epidemii,
mo?tenite de la regimul mo?ieresc-romîn; îmi amintesc cu groaz? de fe?ele
chinuite, ?in minte bine aceste lucruri, pentu c? le-am v?zut cu ocii mei.
Pentru c? eu am participat personal la lichidare consecin?elor sanitare ale
r?zboiului.
?n scurt timp noi am licidat aceste consecin?e ?i am ob?inut o mare
victorie în domeniul ocrotirii s?n?t??ii poporului moldovenes. ?i aceast?
victorie a putut fi ob?inut? numai mul?umit? ajutorului efcient ?i
neprecupe?it, pe care ne l-a acordat partidul, guvernul, toate popoarele
sovetice fr??e?ti.
În prezent, cînd facem minunatul bilan? al luptei pentru acrotirea
s?n?t??ii poporului, trebuie s? ne amintim ?i de veterinarii, care nu sînt
ast?zi cu noi, dar care au tr?it ?i au luptat cu jertfire de sine pentru
combaterea bolilor în condi?ii grele ale realit??ii burgheze.Nu putem s?nu
ne amintim ?i de concet??ianul nostruvestit –doctorul Toma Ciorb?.
Omul acesta, izolat în lumea burghez? plin? de nedreptate ?i
violen??,asuprire na?ional? ?i exploatare, duce o lupt? neobosit? cu
nenorocirea ?i bolile oamenilor simpli, muncea cu jertfire de sine ?i era
foarte cinstit.Calita?ile înalte ale doctorului Ciorb? ne impun un adînc
respect fa?? de el ?i fac ca numele lui s? se bucure deo mare populartate.
Cartea de fa??, stimate cititor, este un omagiu cuvenit b?rb??iei ?i
umanismului acestui om.E un omagiu, meritat ?i de al?i activi?ti în
medicin?, care în anii grei de r?sp?ndire axcesiv? a bolilor sociale ?i
infec?ioas? ?i-au p?strat spiritul de încredere în victoria ra?iunii
omene?ti ?i au dus o lupt? eroic? pentru u?urarea suferin?ilor omene?ti.
În catre sînt glorificate numele acelor care au p?strat cu sfin?enie ?i
a transmis genera?iei um?toare cele mai bune tradicii ale medicinii
na?ionale ob?ite?ti.
Acast? carte este destinat? mun?ii ?i inimii tinerilor medici,
viitorilor medici, care p??esc sau vor p??i în rîndurile lupt?torilor
pentru fericirea oamenilor muncii. Ea apeleaz? la con?tiin?a noastr? s?
p?streze cu sfin?inie s? p?zeasc? cu fermitate prezentul ei ?i al nostru.
La 15 eanuarie 1864 în familia ?tabsc?pitanuli din regimentul de
infanterie “Lublin” Feodosii Ivanovici Ciorb?, în vîrst? de treizeci ?i doi
de ani, s-a n?scut primul copil.
Feodsii Ivanovici se n?scut ?i el în familia unui militar sadea – a
ober-ofi?erului Ivan Ciorb?, b??tina? din judi?ul Ananev, fosta gubernie
Herson,- ?i, desigur, porni pe urmele lui. În r?zboiul ruso-turic din anii
1853-1856 el era deja comandant iscusit. Petru distin?ie în lupt? el a fost
decorat cu ordinul “Sf. Stanislav” ?i cu cîteva medalii de bronz.
Peste un an dup? c?s?torie, spre marea lui bucurie, Alexandra
Sergheevna Zapolscaia-Unias, acum Ciorb?, î-a ?scut un fecor, pe care l-au
botezat în luna februarie la biserica “Sf. George” din Chi?in?u, dîndu-i
numele Toma în cinstea na?ului acestuia Toma Tomovic.
Feodosii Ivanovici ?i Alexandra Sergeevna au început s? duc? o via??
fericit?. La un an a ap?rut ?i al doilea feceor Egor, pe urm? Alexandra
Sergheevna a n?scut înc? trei fiice: Zinovia (8 iulie 1866), Anastasia (28
iulie 1867) ?i Tatiana (20 octombrie 1870). ?i în sfîr?it, în ziua de 6
octombrie a anului 1873 se na?te ultimul feceor – Ion, viitor matematician
?i revolu?ionar.
În anul 1868 Feodosii Ivanovici cu familia sa se stabile?te pentru
totdeauna la Chi?in?u. Ceva mai tîrziu familia a strîns cu greu o mic? sume
de bani si a cump?rat o c?su?? ?i un lot de p?mînt pe lîng? ea în satul
Gr?tie?ti, în apropierea ora?ului Chi?in?u ?i s-a mutaat acolo. Îns? bani
totuna nu aveau destui. Iat? de ce atunci cînd a venit timpul ca Toma s? se
duc? la ?coal?, a ap?rut întrebarea: de unde de g?sit bani s?-l înve?e? I-a
scos de la ispas Sidor Rocovski, o rud? dep?rtat?, asesor la colegiu. El n-
avea copii ?i a hot?rît s?-l ajute pe Toma s? fie dat la înv???tur? la
liceul ¹1 de b?ie?i. Deacea S. Rocovscii a prezentat direc?iei liceului
urm?torul angajament: “La cererea mea de la 22 iulie a anului 1875 despre
înscrierea nepotului meu Toma Ciorb? la liceul din Chi?in?u, am onoarea s?
anexez angajamentul meu de a-l asigura cu toate recuzitele ?colare ?i de a
pl?ti regulat taxa pentru dreptul la înv??tur?. El va tr?i la mine în
sectorul I al or. Chi?in?u, pe straa Caucazului, în casa doamnei
Turjanscaia”.
Un rol deosebit în democratezarea procesului de înv???mînt la liceu a
jucat vestitul activist al înv???mîntului public Chiril Petrovici
Ianovschii, absolvent al Univerit??ii din Chiev, om progresist dup?
concep?iile sale. Iat? ce spunea mai tîrziu unul din renumi?ii medici
moldoveni M.B. Slu?chii în amintirile sale despre studiile f?cutela liceu
în anii 60: “Scopul lui (despre C.P. Ianovschii – E.P.): principal era s?
dezv?lue l noi cele mai bune instincte umane”. ?i mai departe: “Rejimul
?colar pe timpul lui Ianovschii afost uman la gradul superlativ. B?tea cu
varga ?i carcera, silirea elevilor se stee în ginunchi erau excluse”
Deosebit de respendite era printre absolven?i profesia de medic. Iat?
de ce din rîndurile lor au contribuit la prosperarea medicinii noastre, au
jucat un rol deosebit în dezvoltarea ?tiin?ei ?i ocrotirii s?nît??ii.
Primii elevilor ani tat?l s?u îl mai ajuta, îl ajuta ?i unchiul Sidor;
mai tîrziu nici ajutorul acesta nu-l mai primea. Dup? absolvirea clasei a
treilea Toma era amenin?at s? fie exclus din liceu, fiindc? nu pl?tise taxa
pentru studii. L-a salvat întîmplarea. A murit renumitul negustor A. Cufli,
care l?sase prin tetament 4000 ruble din veniturile sale pentru a fi
?mp?r?ite ca burs? la cî?iva elevi s?raci.
Prin hot?rirea consiliului de tutel? ?i a colegului înv???torilor
aceste burse au fost acordate fra?ilor Gheorghe ?i Luca Durdufi, Dumitru
Gaponov ?i Toma Ciorb?. Acast? burs? era “colacul de slvare”, cu ajutorul
c?ruia el a reu?it s? termine cu succes liceul ?i s?-?i continue studiile
la universitate. Elevii men?iona?i mai sus continua s? primeasc? acast?
burs? fiind deja studen?i.
Toma înv??a cu st?ruin??, citea mult, era harnic ?i insistent, sincer
?i principial. Calit??ile acestea au contribuit la crearea unei atitudini
anumite fa?? de via?? ?i de obliga?iile sale. În anul 1877 via?a
Chi?in?ului s-a înviorat. Aici au început s? soseasc? militari din
avangarda armatei ruse. Tat?l lui Toma a hot?rît s? fac? ?i el ceva
deosebit, nec?tînd la vîrst?: a dat cerere s? fie trecut din nou la
serviciu în armata activ?.
În ora? erau contonate cîteva spitale militare, conduse de doctorii în
medicin? I.V.Einhorn, A.N.Radzevici, I.O.Noreico, S.I.Chenig?a?. medicul
?ef al spitalului de gubernie V.P.Tveordohlebov organiza vizite medicale
sistematice în sec?ii cu participarea medicilor sosi?i din alte p?r?i.
Sosirea marilor savan?i ?i medici N.I.Pirogov, S.P.Botchin,
N.V.Sclifosofschii, C.C.Raier la Chi?in?u a devinit un mare eviniment în
via?a medical? a ora?ului.â
Timp de doi ani elevii liceului au urm?rit desf??urarea evenimentelor
din Balcani.
În anul 1885 într-un termen scurt de dou? s?pt?mîni T.Ciorb? a sus?inut
unsprezece examene ?i împreun? cu al?i treisprezece colegi de liceu a
primit atestat de maturitate.
Starea meterial? a familiei era foarte grea, mai ales c? trebuia de
pl?tit ?i taxa pentru studiile fratelui mai mic Ion.Toma ar fi vrut s?
înve?e mai departe, îns? totul depindea de aceea dac? i se acorda sau nu
bursa din fondul lui A.Ciufli. dup? multe ?ov?eli colegiul pedagogic a
hot?rît, în sîr?it, s?-i acorde bursa. Problema unde s?-?i fac? studiile el
o rezolvase din timp. Pe atunci deja func?iona calea ferat? Chi?in?u –
Odesa, ?i el a hot?rît s?-?i fac? studiile la facultatea de ?tiin?e
naturale a Universit??ii din Novorosiisk. Îns? toamna numele lui T.Ciorb?
figura în listele studen?ilor facult??ii de medicin? a Universit??ii “Sf.
Vladimir” din Chiev.
Alegerea Universit??ii din Chiev pentru continuarea studiilor de c?tre
T.Ciorb? era legat?, probabil, de o tradi?ie veche, c?ci pîn? atunci în
ora?ul de pe Nipru veneau mul?i originari din Moldova, care î?i f?ceau
studiile la academia Chievo-Bra?caea.
Condi?iile igienice extrem de rele ale ora??lui contribuie la apari?ia
epidemiilor. Au fost cazuri, cînd cele trei clase inferioare aproape
jum?toate din num?rul de elevi lipseau de la lec?ii s?pt?mîni întregi.
Via?a lui Toma aici, la universitate, se deosebea cu mult de via?a lui
de la liceu.
Abea peste cîteva luni T. Ciorb? a început s? studieze în sensul deplin
al cuvîntului obiectele de medicin?. El înv??a cu pasiune, mai ales, c?
avea a?a profesori, încît orice ?coal? medical? l-ar fi invidiat.
Toma c?uta s? nu lipseasc? nici de la o lec?ie interesant?, mici de la
o conferin?? sau adunare studen?easc?.Dar continuarea studiilor a devenit
mai grea: starea material? a lui Toma s-a înr?ut??it de tot.
Trebuie de reamintit c? pe atunci numai cinci-?ase procente din tot
num?rul studen?ilor erau asigura?i cu burs?.
Mijloacele agonisite de Toma în timpul vacan?ei de var? în urma
serviciului, pe care îl f?cea el în diferite spitale de zemstv?, erau
insuficiente pentru a acoperi cheltuelile de între?inere.Deaceea el a fost
nevoit s?-?i întrerup? studiile de cîteva ori.?i totu?i perseveren?a ?i
r?bdarea, ajutorul prietenilor i-au permis s?-?i termine studiile ?i s? dee
cu succes examenele de absolvire.Cînd i se îmîna multa?teptata diplom? de
gradul I, el era sigur, c?-?i va consacra via?a combaterii infec?iilor, c?
inima ?i cuno?tin?ele sale apar?ineau poporului.
Sa terminat procesul de formare a tîn?rului Ciorb?. El se ?ntorce ?n
ora?ul natal Chi?in?u cu inten?iea ferm? s? ?nceap? o lupt? grea ?i de
lung? durat? pentru s?n?tatea oamenilor.
La sf?r?itul anului 1893 el a reu?it s? ob?in?o anumit? sum? de bani,
cu care a cump?rat din Var?ovia dou? etuve model Iung, dintre care una a
fost l?sat? pentru nevoile ora?ului, iar a doua a fost trimis? în jude?ul
Orhei, unde ap?ruser? cazuri de holer?.
Cu toate greut??ile, doctorul T.Ciorb? a reu?it s? rezolve aceste
probleme în doi ani.
În anul 1896 în fa?a mul?imii, adunate la marginea dinspre Buiucani a
ora?ului, a fost inaugurat spitalul pentru infec?io?i. Acest spital era
construit dup? proectul ?i sub conducerea doctorului T. Ciorb?. Cinci
foi?oare separate, situate la o distan?? anumit? unul de altul, morga ?i
alte cl?diri aucziliare, f?cute frumos din piatr? ?i acoperite cu ?igl?
ro?ie, d?deau spitalului un aspect încînt?tor pe fondul verde?ii.
T. Ciorb? devine medic-?ef al spitalului, medic-curant, bacteriolog
prosector, econom, pedagog pentru tinerii lucr?tori medicali,tat? bun
pentru to?i bolnavii. Pe atunci doctorul T. Ciorb? devine deja om renumit,
cunoscut de to?i de la mic ?i pîn? la mare.În sfîr?it, a devenit o
realitate visul lui despre aceea c? “combaterea eficient? a epidemiilor va
fi posibil? numai atunci cînd va fi unit? ac?iunea a dou? organiza?ii
diferite –curativ? ?i sanitar? ...”.
